În foarte multe cazuri, informațiile transmise prin intermediul mesajelor induc pacientului ideea că un anumit produs poate trata o afecțiune, chiar dacă nu are studii ştiinţifice care să demonstreze acest lucru (vezi suplimentele alimentare) sau pe aceea că substanțele medicamentoase sunt mult mai dăunătoare față de cele naturale, deși sunt mult mai reglementate și studiate. Din păcate, multe dintre mesajele publicitare se axea­ză mai puțin pe partea de prevenție, de conștientizare a bolii sau de eliminare a unor factori de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Instituțiile publice cu rol în autorizarea și supravegherea modalității în care se realizează publicitatea la medicamente și suplimente alimentare sunt obligate în mod normal să monitorizeze atent aceste aspecte, însă legislaţia şi modul de aplicare a acesteia suferă încă de lacune, de exemplu în cazul dispozitivelor me­dicale neexistând niciun fel de reglementare legată de publicitatea acestora.

În România, pu­blicitatea la medicamente (doar a acelora care se pot elibera fără prescripție medicală) și suplimente alimentare este prevăzută în legislație, însă fără mecanisme clare de control și cu o monitorizare deseori precară. Formal, publicitatea este reglementată și supervizată de către Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, și urmărește câteva principii esențiale pen­tru a asigura faptul că mesajele sunt corect transmise către publicul larg:

• trebuie să fie exactă, echilibrată, echitabilă, obiectivă şi completă pentru a da posibilitatea celor cărora le este adresată să îşi formeze propria opinie cu privire la valoarea terapeutică a medicamentului în cauză;
• trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului, prin prezentarea obiectivă a acestuia, fără a-i exagera proprietăţile, calităţile te­rapeutice;
• nu trebuie să încurajeze automedicaţia sau utilizarea neraţională a medicamentului.

În ceea ce privește suplimentele ali­mentare, etichetarea, prezentarea şi reclama nu trebuie să atribuie acestora proprietatea de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane ori să facă referire la asemenea proprietăţi, având în vedere rolul acestora de a completa o dietă normală cu surse concentrate de nutrienţi. De asemenea, reclama nu trebuie să includă afirmaţii directe sau care să inducă ideea că un regim alimentar variat şi echi­librat nu poate asigura cantităţi adecvate de nutrienţi în general.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicitatea la medicamente este definită ca reprezentând „toate activitățile de informare și convingere din partea producătorilor și distribuitorilor, al căror efect este de a induce prescrierea, furnizarea, cumpărarea și/ sau utilizarea medicamentelor”.

Mesajele publicitare pentru medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare pot avea (și ar trebui să aibă) drept scop şi conștientizarea și informarea pacienților asupra propriei afecțiuni și determinarea acestora de a se implica activa în îmbunătățirea stării proprii de sănătate.

Automedicaţia - o problemă reală

Profesioniştii în domeniul sănătății consideră că promovarea beneficiilor medicamentelor are efecte directe asupra consumului excesiv de medicamente, precum și asupra automedicației și utilizării incorecte a medicamentelor, chiar și atunci când nu ar fi nevoie, dacă s-ar consulta un medic sau un farmacist.
Dintr-un studiu realizat de fundația Ozone în anul 2010, s-au desprins câteva aspecte îngrijorătoare privind automedicația în România. Astfel:

• 73% din populația țării își administrează medicamente fără a consulta în prealabil un specialist
• Peste 22% dintre respondenți au declarat că iau medicamente fără a apela la sfatul medicului, cel puțin o dată pe lună
• Femeile sunt cele care apelează cel mai frecvent la automedicație, procentul acestora fiind de 82%, comparativ cu doar 63% dintre bărbați
• Aproximativ jumătate din români se consideră suficient de informați pen­tru a-și administra singuri medicamente atunci când suferă de afecțiuni minore (cefaleea, durerile de gât și virozele respiratorii)
• Unul din doi români declară că oferă sfaturi rudelor și apropiaților cu privire la tratarea unor probleme de sănătate
• 1 din 7 părinți își tratează singuri copiii atunci când aceștia au probleme de sănătate, fără a merge mai întâi la medic pentru a primi sfaturi avizate!

Sfatul farmacistului - din ce în ce mai important

În condiţiile în care publicitatea la medicamente şi suplimente devine din ce în ce mai agresivă, rolul farmacistului devine din ce în ce mai important. Farmacistul este cel care are un rol esențial în consilierea și ghidarea pacientului pentru ca acesta să obțină cele mai bune rezultate terapeutice.
Este cel care pune în balanţă toate informațiile provenite de la pacient: alte probleme de sănătate, alte produse medicamentoase sau suplimente pe care le utilizează, activitățile sale și programul zilnic (care poate influența modul de administrare a medicamentelor) și este cel care poate da cele mai bune sfaturi legate de administrarea medicamentelor, cu toată sfera de informaţii care se regăsesc aici (mod de administrare, substanţe, dozaje, durată etc.)

Este deci important ca fiecare pacient să ceară sfatul farmacistului în legătură cu orice produs vede la televizor sau în mass media în general şi să afle dacă acel produs îi este potrivit sau nu. Câteva minute de discuţie cu un farmacist vă pot feri de frustrări legate de ineficienţa unui anumit produs, regrete financiare sau, mai grav, de complicaţii apărute în urma autome­dicaţiei.

SFATUL ETHICA

Consultă cu încredere farmacistul și oferă-i acestuia toate informațiile de care are nevoie pentru ca medicamentele recomandate să îți asigure siguranța, precum și restabilirea stării de bine. Publicitatea la medicamente este benefică atât timp cât te ajută să conștientizezi anumite probleme legate de sănătate pe care le ai sau le poți avea și să apelezi întotdeauna și la sfatul unui farmacist pentru a te asigura că respectivul medicament sau supliment alimentar este într-adevăr potrivit pentru tine.

Și încă ceva: oricât de bine-intenționate ar fi rudele sau prietenii tăi în a-ți oferi sfaturi legate de medicamente sau boala pe care s-ar putea să o ai, dacă dorești să îți montezi gresie în baie, nu apelezi la un electrician. Așa este și cu medicamentele... Am mai adăuga și faptul că un anumit tip de gresie sau o culoare anume nu se potrivește în toate băile, la fel cum nici toate medicamentele nu se „potrivesc” cu organismul fiecăruia și pot chiar să facă mai mult rău decât bine.

Pentru terapia potrivită și sfaturi obiective, farmaciștii Ethica te așteaptă să îi consulți.^*

*ne referim strict la afecțiuni acute sau probleme ușoare de sănătate, iar farmacistul poate recomanda doar produse care se eliberează fără prescripție medicală