Ce este colesterolul, care este rolul său în organism şi care sunt efectele negative asupra sănătăţii ale unui nivel crescut de grăsimi în sânge.

Denumită în limbaj medical dislipidemie, afecțiunea reprezintă prezența în sânge a unei cantități mărite de grăsimi. Aceste grăsimi sunt de fapt, forme de colesterol bine împachetat.
Dislipidemia reprezintă prezența în sânge a unei cantități mărite de grăsimi care sunt, de fapt, forme de colesterol bine împachetat. Dislipidemia este un inamic tăcut al sănătății deoarece nu determină simptome pe care să le putem relata medicului sau farmacistului. Însă, pe măsură ce colesterolul mărit persistă în sânge, apar complicații din cauza depunerii acestuia pe artere.

Ce este colesterolul ?

Colesterolul reprezintă o substanță grăsoasă, prezentă în mod natural în organism, absolut necesară unei bune funcționări a acestuia. Colesterolul este produs de ficat și deține roluri cheie, fiind implicat în procesul de digestie, sinteza vitaminei D la nivelul pielii sau sinteza hormonilor. Se regăsește în toate celulele corpului nostru, acestea având ca înveliș protector combinația perfectă dintre colesterol și proteine. Așadar, colesterolul devine o problemă doar atunci când este prezent în organism în exces.

Care sunt sursele de colesterol ?

Colesterolul prezent în corpul nos­tru provine din două surse principale, una proprie organismului și una care îl aprovizionează din mediul exterior.
Ficatul reprezintă locul unde se sintetizează cea mai mare parte din necesarul de colesterol. Pentru aceasta, folosește în principal grăsimile stocate în țesuturi sau alte grăsimi reciclate din organism.
A doua sursă de colesterol este repre­zentată de grăsimile alimentare, prezente cel mai frecvent în carne roșie, lactate sau produse de patiserie. Un aport dietetic bogat în grăsimi forțează ficatul să producă și mai mult colesterol, depășind necesitățile organismului. Astfel, se dezechilibrează rapid balanța dintre necesitate și risc, iar excesul transformă colesterolul într-o substanță nocivă.
Colesterol bun versus colesterol rău
Structurile care transportă colesterolul prin sânge sunt denumite lipoproteine, după compoziția chimică a acestora: lipi­de și proteine. Dintre ele, cele mai importante sunt LDL-colesterolul și HDL-colesterolul. Vi le puteți imagina ca pe niște taxiuri care transportă colesterolul de la o celulă la alta. Prescurtările lor provin de la termenii englezești, unde LDL înseamnă low density lipoprotein, cunoscut drept colesterol rău și HDL, high density lipoprotein sau colesterolul bun. Cele două forme se află în organismul sănătos într-un echili­bru perfect.

Ce sunt trigliceridele ?

Trigliceridele reprezintă forma de stocare a grăsimilor în organism. De asemenea, ori de câte ori aportul caloric este mai mare decât necesarul organismului, excesul de calorii va fi stocat ca trigliceride, în țesutul adipos.
Un nivel ridicat al trigliceridelor este caracteristic dietei bazate pe pâine albă și făinoase, grăsimi animale, zahăr și alcool.

Cum ne influențează sănătatea un colesterol crescut ?

Riscul de apariție a bolilor cardiovasculare crește atunci când LDL - colesterolul are valori mari, iar HDL- colesterolul, va­lori scăzute. Particulele de LDL- colesterol sunt cele care se fixează pe pereții vase­lor de sânge și formează depozite, denumite plăci de aterom. Procesul de formare a depunerilor de grăsimi pe vase este denu­mit ateroscleroză. Odată încărcate cu aceste grăsimi, arterele se îngustează și devin rigide, împiedicând circulația normală a sângelui.
Pe de altă parte, HDL-colesterolul înlă­tură colesterolul din sânge și asigură reciclarea hepatică a acestuia, contribuind astfel la protejarea sănătății vaselor de sânge.

Care sunt consecințele aterosclerozei ?

Locul unde se formează placa de aterom și tipul de arteră afectată, diferă de la un pacient la altul. Însă cel mai frecvent, acestea blochează, parțial sau total, fluxul normal de sânge de la nivelul arterelor localizate în inimă, creier, picioare, brațe sau rinichi. Deoarece aceste formațiuni sunt instabile, se pot desprinde cu ușurință și pot bloca astfel vasele de sânge, cauzând accident vascular cerebral sau infarct miocardic. Astfel se explică de ce LDL-colesterolul poate avea consecințe fatale asupra orga­nismului.

Cât de des trebuie să testăm valorile lipidelor din sânge ?

Un colesterol mărit poate fi moștenit genetic. Frecvența acestor cazuri este redusă, însă nu trebuie neglijată în cazul copiilor și adolescenților. Pentru aceasta este indicat ca adulții tineri, fără factori de risc cardiovascular, să fie testați în perioa­da de vârstă 9-11 ani și între 7-19 ani.
Pe de altă parte, pentru adulții sănătoși, este indicat ca valorile colesterolului să se testeze la fiecare 5 ani, pentru a urmări evoluția acestuia odată cu înaintarea în vârstă.