Știri

Citeste aici ultimele știri publicate

Una din bolile cu incidenţă mare în zilele noastre - cancerul, are anual în România peste 100.000 de victime. Din păcate, dacă ar fi fost depistat la timp, în multe din aceste cazuri persoanele ar fi putut fi salvate. De aceea în acest an, site-ul www.worldcancerday.org are ca motto: STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ. Multe din alegerile noastre de viaţă şi din superstiţiile legate de această boală fiind cauza deceselor de cancer, acolo unde vieţile ar putea fi salvate. Veţi găsi mai jos câteva sugestii privind lucrurile pe care le putem noi face, şi unde pot autorităţile în domeniu îmbunătăţi lucrurile, astfel încât această maladie, care afectează nu doar persoanele diagnosticate ci şi famila acestora, să fie mai cunoscută. Cancerul poate fi vindecat în foarte multe cazuri. Ce lipseşte pentru ca acest lucru să fie posibil? Informaţia, atitudinea societăţii şi a personalului medical, modul în care poate fi gestionată această boală de la depistarea ei până la ultimele stadii. Sperăm ca informaţiile de mai jos, o traducere de pe www.worldcancerday.org  să vă fie folositoare. E necesar să acceptăm că o mare parte din acţiunile legate de prevenirea şi tratarea cancerului stau în puterea noastră.

ALEGERI DE VIAŢĂ SĂNĂTOASE

Stă în puterea noastră

Permiţându-li-se oamenilor să facă alegeri sănătoase si reducând factorii de risc social şi de mediu sunt paşii de urmat pentru a atinge scopul global de a reduce numărul deceselor premature din cauza cancerului cu 25% până în 2025 (ţinta stabilită în World Cancer Declaration).

World Cancer Declaration doreşte să atingă următoarele ţinte până în 2025:
Ţinta 1 – Sistemele de sănătate vor fi pregătite să asigure furnizarea susţinută de programe de control al cancerului eficiente şi curpinzătoare, având în centru pacientul, pe toată durata vieţii sale.


Ţinta 3 – Consumul global de tutun, obezitatea, alimentaţia nesănătoasă, consumul de alcool şi lipsa de activitate fizică precum şi expunerea la alţi factori de risc să scadă semnificativ.

Ţinta 4 – Cancerul cauzat de virusuri – precum papillomavirus (HPV) şi virusul hepatitei B (HBV) va fi acoperit cu programe de vaccinare.

Atingerea acestor ţinte este posibilă dacă lucrăm împreună pentru:
 - a împuternici persoanele cu dreptul la sănătate
 - a promova şi crea un mediu de viaţă sănătos în comunităţile noastre
 - a solicita guvernelor să investească în sisteme de sănătate care sprijină vieţi sănătoase
Provocarea
În multe ţări, percepţia publică negativă şi stigmatizarea cancerului aduc atingere  informării corecte de publicului şi perpetuează concepţiile greşite în privinţa acestei boli. Acestea împiedică  eforturile de a conştientiza populaţia asupra modalităţilor de prevenire a cancerului, comportamentului sănătos şi diagnosticarea precoce bazată pe simptome şi semne ale bolii în faza incipientă. Indivizii şi comunităţile trebuiesc conştientizate că cel puţin 1/3 din cele mai comune forme de cancer pot fi prevenite prin reducerea consumului de alcool, un stil de viaţă sănătos şi creşterea nivelului de activitate fizică. Dacă adăugăm şi fumatul, cifra ajunge la aproape 50%.
În urma acestor patru principali factori de risc, protejarea de razele UV este foarte importantă în prevenirea cancerelor de piele. În plus expunerea la alţi factori de mediu, precum azbestul, contribuie substanţial la povara cancerului.
În aşezări sărace, programele de prevenire a cancerului trebuie să meargă mai departe de instituirea unor schimbări comportamentale, multe ţări confruntându-se cu o „povară dublă” a expunerii la factori de risc, adăugându-se şi infecţiile cauzatoare de cancer. Câteva din cele mai comune forme de cancer – de ficat sau cervical – sunt asociate cu infecţii cu virusurile HBV, respectiv HPV.
Împuternicirea indivizilor cu dreptul la sănătate
Dreptul la sănătate este prevăzut în Declaraţia Drepturilor Omului şi acceptat de comunitatea internaţională. Exercitarea dreptului la sănătate include accesul la servicii de calitate, accesibile şi furnizate la momentul oportun pentru bolnavii diagnosticaţi cu cancer la toate nivelurile de îngrijire ale acestei boli.
Adaptarea unui comportament sănătos de timpuriu în viaţă, reduce riscurile îmbolnăvirii de cancer şi de alte boli precum diabetul sau bolile de inimă în timpul vieţii de adult, şi este parte integrantă a dreptului la sănătate al individului.
Promovarea şi crearea unui mediu de viaţă sănătos pentru comunitate
Condiţiile de viaţă şi muncă influenţează capacitatea persoanelor de a opta pentru un stil de viaţă sănătos.
Este nevoie de acţiuni la toate nivelele societăţii pentru a facilita politicile de prevenţie şi programele care împuternicesc indivizii să aibă alegeri sănătoase.
Acţiunea guvernului în ansamblul său, spre a dezvolta şi implementa politici de sănătate, legislaţie şi programe care reduc nivelul de expunere la factorii de risc cancerigeni facilitează pentru indivizi decizia de a adopta un stil de viaţă sănătos.
Măsuri legale şi reguli noi în acest sens şi-au arătat eficienţa în cazul reducerii consumului de tutun, alcool şi alimente nesănătoase, precum şi în cazul expunerii la factori de mediu. De exeplu, acciza pe tutun a fost identificată ca cea mai importantă măsură pe care guvernele o pot adopta în reducerea consumului de tutun. Acţiunile trebuie să exceadă domeniul sanitar şi să includă educaţia, sportul, planificarea urbană şi agricultura. Spre exemplu, şcolile pot promova sănătatea şi un stil de viaţă sănătos prin furnizarea de alimente sănătoase, modalităţi de recreere şi activităţi fizice incluse în programa şcolară. Locurile de muncă pot promova medii fără tutun în toate spaţiile de interior sau opţiuni de hrană sănătoasă.
Investiţii în sistemul de sănătate care să susţină vieţi sănătoase
Pentru guverne, investiţiile în prevenirea cancerului sunt mai ieftine decât să încerci să remediezi consecinţele unei boli deja instalată. În timp ce costurile cancerului se estimează că ajung undeva la 458 miliarde USD pe an până în 2030, măsurile de reducere a factorilor de risc pentru toate categoriile de boli netransmisibile (inclusiv cardiace, diabet etc) se estimează a ajunge în jurul cifrei de 2 miliarde USD pe an pentru toate ţările cu nivel mic şi mediu de venit.
Prevenţia efectivă a cancerului la nivel naţional începe cu un plan naţional de control al cancerului care să răspundă factorilor de risc principali specifici ţării respective. Acest plan are în rol vital în întărirea sistemului de sănătate prin identificarea principalelor piedici în oferirea unor servicii de calitate şi identificarea oportunităţilor de integrare a serviciilor noi în programele deja existente. De exemplu, vaccinarea HPV ar trebui considerată o modalitate de îmbunătăţire a sănătăţii adolescenţilor, la un loc cu alte intervenţii publice de sănătate, cum ar fi educaţia sexuală, nutriţia şi educaţia sanitară. De esemenea, vaccinarea HBV ar trebui ingrată în pachetele sanitare legate de naştere, materniate şi sănătate infantilă, servicii ca parte a rutinei îngrijirii post-natale. Recent s-a lansat portalul Parteneriat Internaţional pentru Controlul Cancerului (www.iccp-portal.org), care sprijină prin furnizarea de resurse  lupta împotriva cancerului.

Atingerea scopului

Stă în puterea noastră să atingem aceste ţinte dacă...

Guvernele realizează că investiţia în prevenirea cancerului este mai ieftină decât tratarea concecinţelor acestei boli odată declanşată. Copii şi adolescenţii sunt incluşi în politicile şi strategiile care promovează comortamentul sănătos. Vaccinul împotriva HBV şi cel împotriva HPV să fie oferite ca parte a programului naţional de imunizare, spre a preveni infectarea şi spre a reduce costurile financiare şi umane în cazul formelor cancerului la ficat şi cancerului cervical în ţări în care acest tip de cancer are incidenţă mare.
Toate şcolile şi locurile de muncă să ia măsuri pentru a face ca alegerea sănătoasă să fie cea firească.
Suportul tehnic şi cele mai bune resurse să fie disponibile spre ajutarea tuturor pentru a implementa măsurile de reducere a cazurilor de cancer ca parte a planurilor naţionale anti-cancer.
Indivizi, familii, profesionişti în sănătate, politicieni şi oameni de stat sunt la curent cu ceea ce trebuie făcut, ştiu ca aproximativ 1/3 din cazurile de cancer pot fi prevenite prin alimentaţie corectă, activitate fizică şi menţinerea greutăţii în limitele normale.

DEPISTAREA DIN TIMP

Stă în puterea noastră
Asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii programelor de depistare a cancerului poate reduce semnificativ incidenţa acestuia în toate ţările.
Ţintele World Cancer Declaration de atins până în 2025:

Ţinta 6 – Programe de screening şi depistare a cancerului să fie implementate la nivel mondial, iar nivelul informării în rândul profesioniştilor şi populaţiei cu privire la semnele şi simptomele cancerului să fie îmbunătăţite
Ţinta 9 – Educaţie inovativă şi oportunităţi de instruire pentru profesioniştii din sănătate, în cadrul tuturor disciplinelor care au legătură cu cancerul să se îmbunătăţească considerabil, mai ales în ţările sărace şi cu venituri medii.

Să atingem aceste ţinte stă în puterea noastră, daca lucrăm împreună pentru:
- A creşte informarea despre cancer în rândul comunităţilor, profesioniştilor din sănătate şi reprezentanţilor statului
- A include depistarea din timp şi screeningul în sistemul sanitar, şi a investi în educarea personalului sanitar din domeniu, pentru a-l pregăti să depisteze din timp cancerul

Provocarea
Nu sunt cunoscute simptomele şi semnele timpurii ale tuturor formelor de cancer, dar pentru multe din forme, cum ar fi cancerul de sân, cervical, colorectal, cancer de piele precum şi unele forme specifice cancerului infantil, se pot implementa strategii pentru detectarea timpurie şi îngrijirea în stadiu incipient al bolii. În pofida semnelor clare, pentru anumite populaţii, mai ales cele lipsite de resurse, valoarea determinării din timp şi importanţa depistării cancerului de la primele simptome nu sunt înţelese nici măcar de profesioniştii din domeniu.
Multe ţări fără resurse se confruntă cu deficit critic de personal în domeniu, ceea ce constituie o barieră greu de înlăturat în furnizarea diagnosticării eficiente şi de calitate şi detectării timpurii a cancerului


Cum facem faţă provocării
Stă în puterea noastră să răspundem provocării dacă....

Informăm despre cancer
Programele de depistare timpurie trebuie să aibă ca scop îmbunătăţirea cunoştinţelor despre această boală în cadrul comunităţilor, profesioniştilor din sănătate şi autorităţilor, astfel încât aceştia să fie informaţi despre posibilităţile de depistare timpurie a bolii. Înţelegerea şi răspunsul dat credinţelor culturale şi obiceiurilor practive sunt esenţiale, mai ales în comunităţile în care există idei preconcepute despre diagnostic şi tratament, înlăturarea stigmatizării asociate cancerului, lupta pentru eliminarea inegalităţilor sociale sau discriminărilor de orice fel, acestea fiind tot atâtea motive pentru care un individ amână sau evită să ceară ajutor atunci când are nevoie de acesta.
Trebuie dezvoltate strategii pentru a încuraja comportamentul uman, astfel încât orice individ să fie capabil să solicite ajutor atunci când are nevoie, inclusiv prin informare şi educare asupra modalităţilor de recunoaştere a semnelor şi simptomelor pentru anumite feluri de cancer, şi prin a face comunitatea să înţeleagă că depistarea timpurie creşte şansele de vindecare şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii persoanelor care suferă de o astfel de boală.
Informarea poate fi făcută în diverse forme, inclusiv la locul de muncă, putând deveni un mesaj educaţional complex ce poate fi transmis în diverse forme tuturor.

Integrarea depistării timpurii personalizate şi serviciile de screening în sistemul de sănătate al unei ţări    
Recunoaşterea primelor semne de cancer este relevantă mai ales în cazul comunităţilor fără resurse – este eficientă şi, în unele cazuri, nu este necesară prezenţa niciunei tehnologii avansate (acesta este cazul cancerului bucal sau examinarea sânilor pentru depistarea cancerului mamar).
Pentru formele de cancer infantil, dotarea specialiştilor din medicina primară cu cunoştinţele şi echipamentul necesar spre a recunoaşte semnalele de alarmă este esenţială pentru reducerea posibilităţii de diagnosticare eronată şi pentru a asigura trimiterea cât mai rapidă către medicul specialist.
Pentru cancerul de sân, colorectal şi cel cervical, există dovezi solide care sprijină implementarea programelor de screening, personalizate în funcţie de tipologiile întâlnite în fiecare ţară în parte, de resursele acestora şi statisticile naţionale. Este dovedit că screening-ul poate reduce mortalitatea de cancer cervical cu peste 80% în cazul femeilor. Până şi o singură analiză în acest sens în grupul de vârstă între 30 şi 40 de ani poate reduce riscul de deces datorat cancerului cervical cu 26-36%.
Din păcate, multe forme de cancer, cu rate mici de supravieţuire, sunt rar depistate până ajung la un stadiu avansat, de exemplu cancerul ovarian şi pancreatic. Este nevoie de mai multă cercetare pentru a depista simptomele timpurii ale acestor forme de cancer şi altele similare.
Investiţii în forţa de muncă, pentru a o pregăti în depistarea timpurie a cancerului
Investiţii în dezvoltarea profesională continuă şi echiparea profesioniştilor din sănătate cu instrumentele şi cunoştinţele potrivite sunt esenţiale pentru recunoaşterea simptomelor unor forme de cancer şi practicarea unor măsurători de depistare a cancerului din timp.
Informarea, primul pas în depistarea timpurie şi îmbunătăţirea stării bolnavilor, este primul pas de făcut, deoarece, cu puţine excepţii, stadiile incipiente ale bolii sunt mai puţin letale şi mai uşor de tratat decât stadiile avansate.
Modul de abordare a programelor de depistare timpurie a cancerului trebuie adaptate resurselor culturale şi financiare ale fiecărei ţări, cu posibilitatea unei adaptări a acestor programe funcţie de situaţiile ivite.
Programele de screening integrate în sistemul de sănătate. Odată făcută investiţia în calificarea personalului sanitar, mai ales în cazul comunităţilor cu posibilităţi financiare mici şi medii, este necesară continuarea educării prin programe educaţionale dedicate acestora, care să ţină cont de marerialele existente, resursele disponibile şi infrastructura de care aceştia beneficiază.


TRATAMENT PENTRU TOŢI

Stă în puterea noastră
Toţi oamenii au dreptul la tratamente împotriva cancerului şi servicii echitabile, indiferent de locul unde trăiesc, fără să sufere consecinţele dificultăţilor economice ale zonei.
Ţinte de atins până în 2025 conform The World Cancer Declaration:
Ţinta 1 – Sistemele de sănătate vor fi întărite, astfel încât să asigure furnizarea programelor de control al cancerului eficiente şi cuprinzătoare pe tot parcursul vieţii.
Ţinta 7 – Accesul la diagnosticare precisă, tratament de calitate multimodal, reabilitare, servicii paliative, inclusiv disponibilitatea de tehnologie şi asigurarea necesarului de medicamente vor fi îmbunătăţite.
Ţinta 8 – Controlul eficient al durerii şi servicii de management al stresului cauzat de cancer vor fi disponibile pretutindeni.
Să atingem aceste ţinte stă în puterea noastră, daca lucrăm împreună pentru:
Întărirea sistemelor de sănătate care să poată furniza servicii de prevenire şi tratare a cancerului. Îmbunătăţirea accesului la tratamentul şi tehnologia esenţiale în cancer reduc povara financiară pentru indivizi, familii şi economii.
Provocarea   
Sistemele de sănătate subfinanţate şi lipsa protecţiei sociale sunt principalele provocări în calea accesului la servicii legate de cancer şi cele care măresc riscul financiar. Populaţiile vulnerabile, inclusiv femeile, se confruntă adesea cu piedici în detectarea timpurie a cancerului sau tratamentul acestuia, iar copiilor şi adolescenţilor li se refuză adesea accesul la medicamente anticancer ce le-ar putea salva viaţa.
Un număr de piedici stau în calea accesului la medicamentele esenţiale anticancer şi tehnologiile care implică puţine resurse, inclusiv vaccinuri la un preţ permisiv şi introducerea unor restricţii legislative (cum ar fi accizele pentru tutun sau alcool). Accesul la radioterapie este de asemenea restricţionat în tratamentul cancerului. Există o povară financiară extinsă asociată cancerului, atât pentru pacient cât şi pentru aparţinătorii săi, iar impactul deceselor cauzate de cancer şi a incapacităţii de muncă asupra productivităţii şi dezvoltării unei ţări este unul foarte extins. Se estimează ca în anul 2030 costul cancerului se va ridica la 458 miliarde $.
Întărirea sistemelor de sănătate, pentru ca acestea să poată furniza servicii de îngrijire şi prevenţie a cancerului
Cancerul este o boală complexă, pentru majoritatea formelor sale fiind necesară o abordare multidisciplinară. Planurile Naţionale de Control al Cancerului trebuie să aibă în vedere toate aspectele implicate în îngrijirea bolnavului de cancer, în toate etapele: prevenţie, diagnosticare, tratament şi îngrijire paliativă. Aceste planuri trebuuie să includă efortul de a furniza inclusiv suport psihosocial, pentru a putea considera că sunt luate în seamă toate serviciile ce pot fi oferite familiei şi pacientului, inclusiv sprijinul emoţional, mental şi bunăstarea fizică a pacientului. Aceste planuri naţionale au un rol vital în întărirea sistemelor de sănătate, prin constrângerea celor care furnizează serviciile menţionate mai sus de a le furniza la un nivel calitativ satisfăcător, şi de a le furniza eficient. Acest lucru implică pregătirea personalului de specialitate, asigurarea infrastructurii, finanţarea adecvată şi accentul pe cercetare, astfel ca aceasta să poată aduce către pacient în timp cât mai scurt soluţiile descoperite în tratare sau depistarea cancerului.

Egalitatea de şanse la tratament şi tehnologie a tuturor bolnavilor de cancer
Îmbunătăţirea accesului la tratament trebuie să fie o prioritate pe agenda tuturor statelor din acest an. Având la dispoziţie lista Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu medicamente esenţiale, Planurile Naţionale de Control al Cancerului trebuie iniţiate prin identificarea listei de produse strict necesare în tratarea cancerului, metode de decontare a tratamentului de către stat şi pregătirea de specialişti în domeniu, inclusiv pentru alcătuirea unor ghiduri de practică pentru clinicieni. Autorităţile naţionale trebuie să gândească mecanisme pentru creşterea eficienţei în gestionarea, aprovizionarea şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la tratamentul medicamentos necesar. Este prioritară investiţia în personal calificat. Radioterapia s-a dovedit o metodă eficientă în tratarea cancerului, inclusiv din punct de vedere financiar, în special în statele cu potenţă economică, dar şi cele cu nivel mediu de dezvoltare au statistici care arată că aceasta este o metodă de tratament eficientă şi cu costuri reduse. Din acest motiv, autorităţile trebuie să cunoască metodele eficiente, la fel şi specialiştii, pacienţii şi întreg personalul medical, astfel ca aceste metode să fie implementate.

Reducerea corvoadei financiare a cancerului pentru pacient, aparţinători şi stat
Furnizarea unui sistem de sănătate cu acoperire universală şi al altor forme de protecţie socială sunt soluţii în acoperirea piedicilor la accesul la servicii privind cancerul.
Abilitatea ţărilor sărace de a avea acces la un astfel de sistem a fost testată şi demonstrată în cel puţin nouă state sărace şi cu nivel economic mediu din Asia şi Africa.
Acest sistem de sănătate cu acoperire universală nu este suficient ca să răspundă de unul singur nevoilor generate de cancer şi alte boli netransmisibile, deoarece pune accent strict pe problemele de sănătate. Din  anul curent, este necesar ca orice program în domeniu să cuprindă aspecte sociale, politice, economice de mediu şi culturale, ce pot la rândul lor influenţa abilitatea pacientului de a-şi îmbunătăţi starea de sănătate la orice vârstă şi în orice moment al vieţii sale.

Stă în puterea noastră să răspundem provocării dacă....

- permitem accesul la medicamente noi, patentate dar scumpe în tratamentul cancerului, să devină aceasta o prioritate în cadrul Planului Naţional de control al cancerului.
- se acceptă că radioterapia este o componentă vitală a îngrijirii în domeniul cancerului. Poate să vindece anumite forme de cancer fie singură, fie în combinaţie cu chirurgia şi chimioterapia.
- guvernele iau măsurile ce se impun spre a atinge ţinta de acces la nivel global de 80% din populaţie la tehnologia de bază şi tratamentul necesar, care să fie accesibil şi pe care să şi-l poată permite orice pacient.
- Planul Naţional de control al cancerului trebuie să fie o promisiune de echitate, să asigure accesului tuturor cetăţenilor unei ţări la servicii de sănătate esenţiale, care să aibă la bază nevoile individuale şi nu posibilitatea pacientului de a-şi achita tratamentul.
- planul de viitor este ca egalitatea de şanse în sănătate, ca drept uman fundamental, să fie consecinţa finală a maximizării calităţii vieţii în toate etapele ei.

 

CALITATEA VIEŢII

Să înţelegem şi să răspundem impactului pe care cancerul îl are asupra unui pacient şi aparţinărilor sai, din punct de vedere emoţional, mental şi al bunăstării fizice este soluţia pentru maximizarea calităţii vieţii celor afectaţi .

Ţinte de atins până în 2025 conform The World Cancer Declaration:

Ţinta 5 – Reducerea stigmatului generat de cancer, toate miturile şi concepţiile eronate despre această boală să fie înlăturate.
Ţinta 7 – Accesul la diagnosticare precisă a cancerului, tratament de calitate multimodal, reabilitare, servicii de suport şi îngrijire paliativă, inclusiv accesul la medicamentele esenţiale şi tehnologiile necesare, va fi îmbunătăţit.
Ţinta 8 – Servicii de control eficient al durerii şi de gestionare a stării de stress generate de cancer accesibile tuturor.

Să atingem aceste ţinte stă în puterea noastră, daca lucrăm împreună pentru:
Educarea pacienţilor, astfel ca aceştia să fie capabili să îşi maximizeze calitatea vieţii
Gestionarea unor comunităţi şi sisteme de sănătate care sprijină cea mai înaltă calitate a vieţii
Lobby-ul prin care să convingem guvernele să asigure accesul la îngrijiri paliative

Provocarea
În multe societăţi şi culturi, încă mai persistă diverse tabu-uri, iar persoanele diagnosticate cu cancer sunt stigmatizate şi discriminate, fapt care poate să le împiedice să caute asistenţă. Cancerul poate avea un impact serios asupra stării fizice şi psihice a persoanelor diagnosticate cu această boală, fapt ce poate duce la diminuarea calităţii vieţii lor pentru câţiva ani după finalizare. Efectul psihologic al unora din tratamentele cancerului, cum ar fi pierderea capacităţii de a avea copii, disfunţii sexuale, pierderea părului sau creşterea în greutate duc la rândul lor la discriminări şi sechele, iar uneori la respingerea celor din jur, inclusiv a celor apropiate. Povara psihologică ce pluteşte asupra celor care au grijă de o persoană diagnosticată cu cancer este enormă, mulţi din aparţinătorii unui pacient experimentând stress, declin al stării de sănătate fizică şi psihică.
Durerea cauzată de cancer, din cauza accesului greu la medicamente, are implicaţii majore asupra calităţii vieţii bolnavilor de cancer şi duce deseori la stres, depresie, anxietate şi teamă.
Cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră morfina ca fiind medicament esenţial, există diferenţe inacceptabile între statele lumii în ceea ce priveşte utilizarea opioidelor în ameliorarea durerii, astfel că ţările bogate utilizează 93% din rezervele de morfină mondială, pe câtă vreme 65% din decesele cauzate de cancer survin în ţările cu venituri mici şi medii.

Educarea pacienţilor, astfel ca aceştia să fie capabili să îşi maximizeze calitatea vieţii
Să ceară sprijinul celor din jur:
Menţinerea reţelelor sociale de suport şi conversaţiile despre cancer sunt importante atât pentru cei care suferă de această boală cât şi pentru cei care îi îngrijesc. Sprijinul poate veni din multe locuri – parteneri, prieteni, familie, personal medical, consilieri şi grupuri de sprijin.
Cancerul poate avea un impact semnificativ asupra vieţii sexuale atât în cazul femeilor cât şi al bărbaţilor. Solicitarea de ajutor cadrelor medicale şi apelarea la servicii de sprijin pentru a se adapta noii situaţii pot reduce stresul şi îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor şi partenerilor lor.

A i se acorda libertatea de a alege:
Pacienţilor suferinzi de cancer trebuie să li se acorde şansa de a avea un mai mare control asupra alegerilor pe care le are în privinţa stării de sănătate şi bunăstării personale, păstrarea demnităţii în toate stadiile tratamentului. Specialiştii în sănătate trebuie să aibă abilităţi de comunicare dezvoltate şi resurse pentru a oferi pacienţilor informaţii care să îi ajute pe aceştia să înţeleagă ce opţiuni au în tratament, cum pot controla simptomele, inclusiv stresul şi durerea cauzată de boală.

Gestionarea unor comunităţi şi sisteme de sănătate care sprijină cea mai înaltă calitate a vieţii
Conştientizarea publicului asupra impactului emoţional al cancerului
Prin mijloace de comunicare în masă diverse informaţia poate ajunge către publicul larg, astfel încât acesta să conştientizeze impactul puternic al cancerului asupra bunăstării emoţionale şi fizice ale unei persoane, ceea ce poate determina o schimbare în atitudinea generală cu privire la cancer şi la cei care suferă de această boală.

Crearea unui mediu potrivit la locul de muncă
Revenirea unui pacient diagnosticat cu cancer la locul de muncă, poate fi o provocare din punct de vedere personal şi practic atât pentru acesta cât şi pentru cei care îl îngrijesc. Evident, dacă există discriminare la locul de muncă, acest lucru poate fi prevenit prin legi şi reguli stricte care să protejeze pacientul şi persoanele care au grijă de el de astfel de evenimente.

Deschiderea sistemelor de sănătate către tratamentele holiste
Echipe formate din specialişti din diferite domenii, care acoperă o gamă largă de specialităţi din medicină şi nu numai, considerate relevante în tratamentul cancerului, constituie o soluţie pentru asigurarea unui tratament individualizat al cancerului, care să pornească de la o personalizare a nevoilor fiecărui pacient şi să-i asigure acestuia toate serviciile de care are nevoie. Modele de  asistenţă holistică pentru maximizarea rezultatelor sunt cruciale pentru abordarea cancerului la copii. Promovarea detectării timpurii, tratamentul şi îngrijirea paliativă a copiilor suferinzi de cancer, care par evenimente diferite şi provoacă emoţii diferite, ar trebui integrate în cadrul serviciilor de asistenţă primară, cu creşterea calităţii serviciilor oferite şi acordarea de îngrijiri specializate în toate etapele.

Lobby-ul prin care să convingem guvernele să asigure accesul la îngrijiri paliative

Înlăturarea barierelor în uşurarea durerii
Neconcordanţele la nivel mondial în privinţa accesului la opioide sunt şocante, cu numai 4 ţări – SUA, Canada, Marea Britanie şi Australia – folosind 68% din totalul opioidelor utilizate la nivel mondial, în timp ce economii mici şi medii ale lumii utilizează la un loc 7% din acestea. Deşi sunt numeroase organizaţii care în acest moment luptă pentru înlăturarea acestor neconcordanţe şi pentru a face accesibile aceste medicamente tuturor, trebuie să se ţină cont şi de eventualele abuzuri sau posibilitatea ca aceste medicamente să nu ajungă la cei cărora le sunt utile.
Educarea personalului sanitar în îngrijirea paliativă şi uşurarea durerii
Există un consens la nivelul comunităţii internaţionale cu privire la faptul că lipsa de pregătire a personalului sanitar este una din cele mai urgente piedici de înlăturat în calea tratamentului adecvat al cancerului. Personalul sanitar trebuie instruit astfel încât să aibă cunoştinţele necesare şi îndemânarea spre a putea îmbunătăţi simptomatologia cancerului, starea de bine a pacientului şi a preveni situaţiile inutile de stres.
Îngrijirea paliativă trebuie să intre în componenţa tratamentului cancerului
Comunitatea internaţională a demonstrat că este interesată de această abordare prin adoptarea în luna mai 2014, în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii, rezoluţiei prin care îşi asumă îmbunătăţirea la nivelul statelor a îngrijirii paliative ca „parte a tratamentului integrat în cadrul îngrijirii contue”.
Această rezoluţie face recomandări clare, inclusiv cu privire la îngrijirea paliativă, care trebuie inclusă în politicile naţionale de sănătate şi în bugetele asigurărilor de sănătate dar şi în curricula specialistilor din sistem. În acest moment este esenţial ca şi societatea civilă să profite de oportunitatea ivită spre a se asigura ca guvernele sunt responsabile de ceea ce şi-au asumat şi spre a le forţa să ia măsuri concrete în implementarea politicilor şi programelor la nivel naţional.

Stă în puterea noastră să răspundem provocării dacă....

Impactul emoţional şi mental al cancerului este luat la fel de în serios ca şi cel fizic.
Pacienţii sunt informaţi asupra tratamentului simptomatic şi a efectelor secundare, astfel încât să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză.
Abordarea holistică, personalizată şi multidisciplinară a cancerului este accesibilă, ea putând să îmbunătăţească rezultatele tratamentelor şi să maximizeze calitatea vieţii persoanelor de toate vârstele care suferă de cancer, a familiilor acestora şi a celor care îi îngrijesc.
Guvernele trebuie să implementeze ceea ce şi-au asumat la nivel global, respectiv să se asigure că îngrijirea paliativă face parte din sistemul naţional de sănătate, i se alocă resurse materiale şi personale – prin pregătirea specialiştilor în sănătate.
Furnizorii de servicii de sănătate trebuie să fie echipaţi cu tehnologia şi abilităţile necesare, pentru a se asigura că toţi pacienţii diagnosticaţi cu cancer au acces la medicamente pentru uşurarea durerii şi la îngrijire paliativă.

Împărtășește-ne ideile tale

Scrie-ne aici ce vrei sa citesti pe site-ul Farmacia-Ethica.ro!
Trimite aici
Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru optimizarea continutului. Continuarea navigarii constituie acceptul dumneavoastra ca pagina noastra web sa poata seta fisiere de tip cookie in browserul dumneavoastra.
Informatii Accept Refuz