Sfaturi

Cele mai noi sfaturi Ethica

Reacțiile adverse (RA) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică și conduc la complicații frecvente și importante ale terapiei medicamentoase, inclusiv la copii. 

În fiecare an, cel puțin un copil din 500 experimentează o reacţie adversă, iar în timpul spitalizării un copil din 10 manifestă una. Este imposibilă prevenirea tuturor acestora, însă sunt absolut necesare încercările și măsurile de minimizare a toxicității medicamentelor.

Tipuri de reacţii adverse la copii

La copii, majoritatea RA se observă la nivelul pielii (erupții cutanate) și la ni­vel digestiv (diaree, greață și vomă), însă pot apărea și reacții la nivelul sistemului nervos central sau reacții sistemice. Antibioticele sunt medicamentele cel mai frecvent relaționate cu RA în cazul copiilor și pot cauza manifestări precum greață, vomă, diaree și erupții cutanate (vezi Tabel I). Studiile publicate până în prezent au arătat că antibioticele sunt responsabile de 3.5% până la 66.6% dintre cazurile de RA ce conduc la spitalizare, de 8.6% până la 100% dintre RA care apar în timpul spitalizării și de 17% până la 78% dintre RA ce apar în ambulator. Antibioticele sunt urmate de antiepileptice, acestea fiind asociate cel mai frecvent cu ataxie (incapacitatea de a coordona mişcările musculare), erupții cutanate și somnolență. Urmează antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)(cel mai des folosit la copii fiind ibuprofenul), asociate cu reacții cutanate, hematurie (urina conţine sânge), hipersudorație (transpiraţie excesivă), somnolență, dureri abdominale, agresivitate și vomă.

Factorii de risc identificați pentru apariția reacțiilor adverse la copii sunt reprezentați de: sex - pentru fete fiind mai frecvent raportate RA, polimedicație - riscul de RA crescând o dată cu numărul de medicamente administrate concomitent, utilizare off-label - în cazul modalităților diferite de utilizare față de ceea ce este menționat în prospect, domeniul oncologic – citostaticele fiind medicamente frecvent însoțite de RA, polimorfism genetic – cu referire la diferențele genetice care determină răspunsuri modificate la medicamente, antecedente de RA. Mecanismele cele mai frecvente care duc la apariția RA la copii includ absorbția percutanată (prin piele) a medicamentelor, transferul medicamentelor prin placentă sau prin laptele matern, alterarea meta­bolizării medicamentelor, toxicitatea excipienților, interacțiunile medicamentoase, polimedicația. Este absolut esențială la copii evitarea prescrierii și utilizării de medicamente care nu sunt necesare.
Copiii sunt expuși la o multitudine de clase de medicamente, iar adeseori este vorba despre o utilizare off-label, mai e­­xact utilizarea în afara recomandărilor din prospect, din cauza disponibilității limitate a medicamentelor special destinate populației pediatrice. Există un deficit important al datelor de eficacitate și siguranță a medicamentelor la copii din cauza excluderii în general a copiilor din studiile clinice necesare autorizării unui medicament. Astfel, adeseori lipsesc testările adecvate sau formulările autorizate pentru a fi utilizate la această categorie specială de pacienți. Utilizarea off-label (în afa­ra indicaţiilor din prospect) este însoțită la copii de un risc mai crescut de RA. Însă uneori reprezintă o necesitate și o oportunitate acolo unde nu există altă opțiune terapeutică, dar trebuie realizată doar sub supravegherea atentă a medicului și farmacistului. Cel mai des, utilizarea off-label se regăsește în cazul unor boli complexe precum cancer, afec­țiuni cardiovasculare sau renale.

Prevalenţa reacţiilor adverse

Reacții adverse
care cauzează spitalizare

Reacții adverse
care apar în timpul spitalizării

Reacții adverse
care apar în ambulator

antibiotice

antiepileptice

AINS

citostatice

glucocorticoizi

vaccinuri

antibiotice

antiepileptice

glucocorticoizi

bronhodilatatoare

citostatice

diuretice

antibiotice

AINS

analgezice

vaccinuri

antihistaminice H1

bronhodilatatoare

glucocorticoizi

Copiii nu sunt adulți în miniatură!

Riscul de erori de medicație este de trei ori mai mare la copii decât la adulți din cauza necestății de adaptare a dozei pentru adult în funcție de greutatea și suprafața corporală a unui copil. Capacitatea de absorbție, distribuție, metabolizare și eliminare diferă semnificativ între adulți și copii. De aceea, administrarea unui medicament ce nu a fost testat și evaluat la populația pediatrică poate duce la supradozare, ineficacitate, utilizarea unei formulări neadecvate sau la anumite RA care nu apar la adulți.
Corpul uman trece în prima decadă de viață prin modificări majore privind funcționarea organelor, dezvoltarea nefiind liniară. De aceea, dozele extrapolate de la adulți la copii în funcție de greutatea corporală nu vor conduce întotdeauna la aceleași rezultate terapeutice la copii. De exemplu, fluctuațiile pH-ului gastric în primii 2 ani de viață pot modifica stabi­litatea și biodisponibilitatea unor medicamente orale, iar modificări ale timpului de golire a stomacului, a motilității intestinale sau a sistemelor de transport la nivel intestinal duc la o absorbție mai înce­tinită a medicamentelor la nou-născuți și copii decât la adolescenți și adulți. Din cauza imaturizării sistemelor hepatice de metabolizare sau a funcției renale la nou-născuți, pot apărea modificări ale meta­bolizării sau eliminării medicamentelor cu necesitatea ajustării dozelor.
Reacțiile adverse necesită atenție deo­sebită, iar cunoașterea RA în pediatrie este esențială deoarece:

  • acțiunea unui medicament și comportamentul farmacocinetic este diferit la copii față de adulți
  • medicamentele nu au fost studiate extensiv la copii
  • multe medicamente nu sunt special autorizate pentru a fi utilizate la copii și sunt utilizate off-label
  • medicamentele pot afecta modul de creștere și dezvoltare a unui copil sau pot cauza RA întârziate care nu apar la adulți
  • nu întotdeauna sunt disponibile formulări speciale pentru a permite dozarea precisă la copii sau formulările pot conține excipienți care trebuie utilizați cu precauții la copii
  • natura și evoluția unei boli sau RA pot să difere între adulți și copii.
Studiile publicate până în prezent au arătat că antibioticele sunt responsabile de 3.5% până la 66.6% dintre cazurile de reacţii adverse ce conduc la spitalizare, de 8.6% până la 100% dintre reacţiile adverse care apar în timpul spitalizării și de 17% până la 78% pentru cele care apar în ambulator!

Trebuie reamintită importanța contribuției profesioniștilor din domeniul sănătății și pacienților la asigurarea unui tratament sigur și eficace la copii prin raportarea de RA. Pacienții, în momentul în care suspectează apariția unei reacții adverse la un medicament pot raporta către medici sau farmaciști sau direct către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Există formular de raportare a reacțiilor adverse destinat profesioniștilor din domeniul sănătății, dar și formular de raportare special destinat pacienților. Formularele pot fi accesate pe pagina web oficială a Agenției https://www.anm.ro/ la secțiunea Farmacovigi­lență – Raportează o reacție adversă (https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raporteaza-o-reactie-adversa/).

Împarte Unele Idei

Ai un sfat sau o idee pentru un articol? Spune-ne mai multe ..
Trimite aici
Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru optimizarea continutului. Continuarea navigarii constituie acceptul dumneavoastra ca pagina noastra web sa poata seta fisiere de tip cookie in browserul dumneavoastra.
Informatii Accept Refuz