Vaccinurile ajută la prevenirea unor boli infecțioase, care sunt asociate cu un risc crescut de complicații și deces. Ele susțin organismul în lupta împotriva unor infecții prin inducerea unui răspuns al sistemului imunitar asemănător agenților infecțioși. Vaccinurile conțin antigene inactivate sau atenuate, așadar nu conduc la îmbolnăvirea copiilor (1).
Majoritatea vaccinurilor sunt administrate la sugari și copii preșcolari, însă există vaccinuri care sunt recomandate pentru adolescenți și adulți. Imunizarea se începe la o vârsta fragedă întrucât sugarii sunt sensibili la infecții. Deși copiii primesc multe vaccinuri până la vârsta de doi ani, sistemul imunitar al copiilor nu este suprasolicitat. Organismul lor se luptă zilnic cu numeroase microorganisme, iar vaccinurile conțin o cantitate mică de antigene. Totodată studiile au arătat că administrarea concomitentă a vaccinurilor este la fel de eficientă și sigură ca atunci când acestea sunt administrate separat (1,2).
Vaccinurile protejează copiii de 16 boli grave. Bolile care pot fi prevenite prin vaccinare sunt reprezentate de difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, hepatită B, infecții cauzate de Haemophilus influenzae tip B, rubeolă, rujeolă, oreion, varicelă, gripă, hepatită A, pneumonii și otite cauzate de Streptococcus pneumoniae (pneumococ), diaree cu Rotavirus, cancer de col uterin cauzat de papilomavirus (HPV), meningită cauzată de Neisseria meningitidis (meningococ) (3).
Aceste boli sunt periculoase întrucât conduc la complicații ca ciroza, în cazul infecțiilor cu hepatita B sau retard mintal, în cazul infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B. Rubeola contactată în timpul sarcinii determină malformații la făt, iar rujeola la sugari poate conduce la deces. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat 2.6 milioane de decese anual cauzate de rujeolă înainte de anul 1980 când a apărut vaccinul rujeolic. În anul 2014 aproximativ 85% de copii la nivel mondial au fost vaccinați împotriva rujeolei încă din primul an de viață, iar numărul deceselor a scăzut la 114 900 față de anul 2000 când rata vaccinării a fost doar 79%, iar numărul deceselor aproximativ 546 800, predominant copii sub 5 ani (4).
Câteva dintre aceste boli determină apariția complicaților nu numai la copii, ci și la alte grupe de pacienți. De exemplu vârstnicii, pacienții cu afecțiuni cronice (ex: pacienții cu astm bronșic, cu afecțiuni cardiace, cu diabet, cu ciroză hepatică, cu insuficiență renală cronică, cu parkinson), femeile însărcinate și copii au un risc crescut de complicații asociate gripei (ex: pneumonie, bronșită, otită). Din acest motiv se recomandă vaccinarea copiilor cu vârsta peste 6 luni, adulților, femeilor însărcinate și vârstnicilor cu vaccinul gripal. Vaccinul gripal nu produce gripă. De asemenea, este recomandată vaccinarea copiilor și a pacienților cu astm bronșic sau celor cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) cu vaccinul pneumococic. Acești pacienți sunt predispuși la apariția pneumoniilor cauzate de S. pneumoniae (5–9).
Cu toate că unele boli sunt considerate eradicate sau rare, imunizarea nu trebuie neglijată. Agenții infecțioși mai pot exista și pot prezenta un risc crescut de îmbolnăvire la persoanele nevaccinate. De asemenea, există persoane care consideră că este mai bună imunizarea prin boală decât prin vaccinare. Există boli ce pot fi prevenite prin vaccinare, la care trecerea prin boală nu duce la formarea anticorpilor într-o concentrație suficientă, astfel încât să protejeze copilul pe o perioadă îndelungată (10).
Siguranța vaccinurilor
Ca orice medicament vaccinurile pot avea reacții adverse, însă reacțiile adverse frecvent întâlnite sunt ușoare (ex: se poate înroși, se poate umfla zona înțepăturii sau poate să apară febra) (1).
Vaccinurile nu cauzează autism. În 1998 s-a publicat un studiu în care a fost evidențiată o posibilă legătură între vaccinul rubeolă-rujeola-oreion (ROR) și autism (11). Acest studiu a condus la refuzul vaccinării, iar consecințele au fost reapariția rujeolei și creșterea îmbolnăvirilor. În urma acestui studiu a fost evaluată la nivel mondial această posibilă legătură între vaccinul ROR și autism. S-au făcut studii pe mii de copii, iar rezultatele studiilor au arătat că vaccinul ROR nu cauzează autism (2).
HPV reprezintă o cauză importantă a apariției cancerului de col uterin și al verucilor genitale. HPV cauzează anual aproximativ 26 800 de cazuri de cancer la nivelul Uniunii Europene. Cancerul de col uterin este al doilea tip de cancer, după cancerul de sân care afectează femeile cu vârsta între 15-44 ani (12). Vaccinul HPV protejează împotriva apariției leziunilor precanceroase ale organelor genitale feminine cauzate de HPV și a leziunilor precanceroase ale anusului și verucilor genitale determinate de HPV la bărbați și femei. Vaccinul poate fi administrat la femei cu vârsta între 9-45 ani și la bărbați cu vârsta între 16-26 ani (13). S-a pus problema legăturii între vaccinul HPV și apariția a două sindroame: sindromul dureros regional complex (CRPS) și sindromul de tahicardie posturală ortostatică (POTS). În urma raportărilor unor cazuri cu aceste sindroame, rata vaccinării cu vaccinul HPV a scăzut. Agenția Europeană a medicamentului (EMA) în anul 2015, după ce a analizat informațiile disponibile, a concluzionat că nu există dovezi ca vaccinul HPV să fie responsabil de apariția acestor sindroame (14, 15).
Vaccinurile nu sunt întotdeauna responsabile de evenimentele adverse care apar după vaccinare. În unele cazuri este doar o coincidență.
Imunizarea este importantă pentru a ne proteja pe noi, pe copiii noștri și pe cei din jur.
Bibliografie
1. CDC. Parents | Making the Vaccine Decision [Internet]. [cited 2016 Apr 25]. Available from: http://www.cdc.gov/vaccines/parents/vaccine-decision/index.html
2. Gerber JS, Offit PA. Vaccines and autism: a tale of shifting hypotheses. Clin Infect Dis [Internet]. 2009 Feb 15 [cited 2016 Apr 12];48(4):456–61. Available from: http://cid.oxfordjournals.org/content/48/4/456.full
3. CDC. Facts for Parents: Diseases and the Vaccines that Prevent Them [Internet]. [cited 2016 Oct 13]. Available from: https://www.cdc.gov/vaccines/parents/diseases/index.html
4. WHO. Measles. [Internet]. Available from: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs286/en/
5. ANM. RCP Influvac. [Internet]. [cited 2016 Oct 13]. Available from: http://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_6963_30.09.14.pdfs_den_com=&s_dci=vaccin&s_firm_tar_d=&s_forma_farm=&s_cod_atc=&s_cim=&anmPageSize=&ID=15840&anmPage=14
6. ECDC. Influenza vaccination. [Internet]. [cited 2016 Oct 13]. Available from: http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/seasonal_influenza/vaccines/Pages/influenza_vaccination.aspx
7. Polyzos KA, Konstantelias AA, Pitsa CE, Falagas ME. Maternal Influenza Vaccination and Risk for Congenital Malformations. Obstet Gynecol [Internet]. 2015 Nov [cited 2016 Oct 13];126(5):1075–84. Available from: http://content.wkhealth.com/linkback/openurl?sid=WKPTLP:landingpage&an=00006250-201511000-00024
8. McMillan M, Porritt K, Kralik D, Costi L, Marshall H. Influenza vaccination during pregnancy: A systematic review of fetal death, spontaneous abortion, and congenital malformation safety outcomes. Vaccine. 2015;33(18):2108–17.
9. Torres A, Blasi F, Dartois N, Akova M. Which individuals are at increased risk of pneumococcal disease and why? Impact of COPD, asthma, smoking, diabetes, and/or chronic heart disease on community-acquired pneumonia and invasive pneumococcal disease. Thorax [Internet]. 2015 Oct [cited 2016 Oct 16];70(10):984–9. Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26219979
10. WHO | What are some of the myths – and facts – about vaccination? [Internet]. [cited 2016 Oct 13]. Available from: http://www.who.int/features/qa/84/en/
11. Wakefield A, Murch S, Anthony A, Linnell J, Casson D, Malik M, et al. RETRACTED: Ileal-lymphoid-nodular hyperplasia, non-specific colitis, and pervasive developmental disorder in children. Lancet [Internet]. Elsevier; 1998 Feb 28 [cited 2014 Sep 29];351(9103):637–41. Available from: http://www.thelancet.com/article/S0140673697110960/fulltext
12. Stillo M, Carrillo Santisteve P, Lopalco PL. Safety of human papillomavirus vaccines: a review. Expert Opin Drug Saf [Internet]. 2015 May 4 [cited 2016 Oct 13];14(5):697–712. Available from: http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1517/14740338.2015.1013532
13. European Medicines Agency - Human medicines - Gardasil. [Internet]. [cited 2016 Oct 13].
Available from: http://www.ema.europa.eu/ema/index.jsp?curl=pages/medicines/human/medicines/000703/human_med_000805.jsp
14. WHO. Weekly epidemiological record. Human papillomavirus vaccines: WHO position paper. [Internet]. 2014 [cited 2016 Oct 13];89:465–492. Available from: http://www.who.int/wer.
15. European Medicines Agency - Human medicines - Human papillomavirus vaccines [Internet]. Available from: http://www.ema.europa.eu/ema/index.jsp%3Fcurl%3Dpages/medicines/human/referrals/Human_papillomavirus_vaccines/human_referral_prac_000053.jsp%26mid%3DWC0b01ac05805c516f
Farm. Noémi Beátrix Bulik
Centrul de Cercetări privind Informarea asupra Medicamentului,
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca