Sfaturi

Cele mai noi sfaturi Ethica

În general, în primul an de viaţă al copilului, greutatea înregistrată la naştere se triplează, iar înălţimea se măreşte cu 50%. Începând cu al doilea an însă, rata de creştere devine mai lentă. Copilul creşte în greutate, în medie, 2-3 kg/an, până la vârsta de 9-10 ani, iar creşterea în înălţime este, în medie, de 6-8 cm/an, de la vârsta de 2 ani până la pubertate. Această diminuare a ratei de creştere se asociază şi cu o scădere a apetitului. Mai mult, în perioada preşcolară, copilul prezintă preferinţe sau repulsii alimentare. Toate acestea constituie o provocare pentru părinţi, în încercarea lor de a-i asigura copilului o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. 

Energia furnizată copilului prin dietă trebuie să fie suficient de importantă încât să îi asigure creşterea, dar fără a duce la o acumulare excesivă de kilograme. Astfel, preşcolarul are nevoie, în medie, de 1800 kcal/zi. Această valoare poate prezenta variaţii, dependent mai ales de nivelul de activitate fizică. Un copil activ, care se joacă mult sau care practică şi un sport, va avea un necesar de calorii mai mare decât un copil sedentar. 

Principala sursă de energie din dieta preşcolarului trebuie să fie reprezentată de hidraţii de carbon (glucide). La vârsta preşcolară, hidraţii de carbon trebuie să asigure între 45 şi 65% din aportul energetic total zilnic. Se va pune accentul pe aportul de hidraţi de carbon complecşi, furnizaţi de pâine, paste, cartofi, orez, leguminoase şi legume. Se va asigura şi aport de hidraţi de carbon simpli, dar din surse alimentare sănătoase, cum sunt fructele. Pe de altă parte, glucidele rafinate, din dulciuri, produse de patiserie şi sucuri, nu trebuie să acopere mai mult de 10% din aportul zilnic de calorii. 

În continuare, lipidele trebuie să asigure între 25 şi 35% din aportul energetic total zilnic al preşcolarului. Lipidele servesc nu doar ca sursă de energie, ci şi ca dizolvant al vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), asigurând asimilarea lor optimă. Surse importante de lipide sunt laptele, untul, smântâna, brânzeturile, carnea grasă, peştele gras, oul, dar şi uleiurile vegetale şi fructele oleaginoase (ex.: nuci, arahide, nuci caju).

La rândul lor, proteinele reprezintă un nutrient foarte important în alimentaţia copilului, contribuind la formarea şi dezvoltarea ţesuturilor organismului. În cazul preşcolarului, recomandarea este de a consuma proteine într-o cantitate de 0,95 g/kg corp/zi sau aproximativ 19 g/zi, iar proteinele să asigure între 14 şi 16% din aportul energetic total zilnic. De asemenea, se recomandă ca 60% din proteine să se obţină din alimente de origine animală (lapte, brânzeturi, carne, peşte, ou), iar restul de 40% din surse vegetale (leguminoase, cerealiere, legume verzi, fructe oleaginoase). 

La fel de importantă pentru copilul preşcolar, este asigurarea unui aport optim de vitamine şi minerale. Trebuie pus un accent deosebit pe aportul de calciu (1000 mg/zi), esenţial pentru mineralizarea oaselor, şi pe aportul de vitamina D (600 UI/zi), necesară pentru absorbţia calciului. Laptele şi derivatele lactate se numără printre cele mai bune surse de calciu şi vitamina D. Totodată, se recomandă un aport adecvat de fier (10 mg/zi), din surse precum carnea, pentru prevenirea anemiei, şi un aport adecvat de zinc (5 mg/zi), prin consum de carne şi fructe de mare, pentru o creştere sănătoasă.

Nu în ultimul rând, trebuie asigurată hidratarea adecvată a copilului. La vârsta preşcolară, se recomandă un aport de lichide (apă, ceai, sucuri naturale) de 70-100 ml/kg corp/zi, calculat şi în funcţie de nivelul de activitate fizică şi de condiţiile meteorologice. 

Din alimentaţia copilului preşcolar trebuie excluse, pe cât posibil, alimentele procesate hipercalorice, cu valoarea nutriţională redusă, dar bogate în componente nesănătoase, precum grăsimile trans, glucidele rafinate şi aditivii. În rest, grupele de alimente a fi consumate şi numărul optim de porţii de consumat din fiecare grupă, sunt reprezentate de piramida alimentară. Aceasta, în cazul preşcolarilor, recomandă consumul de: pâine, cereale, orez, paste (6 porţii/zi); legume şi vegetale (3 porţii/zi); fructe (2 porţii/zi); lapte şi derivate (2 porţii/zi); carne, peşte, ouă (2 porţii/zi). În general, o porţie este exprimată cantitativ în grame sau are ca unitate de măsură ceaşca de 200 ml. Exemple de ce înseamnă o porţie sunt: pâine = 1 felie; orez, paste, cartofi = ½ ceaşcă; legume crude/fierte = ½ ceaşcă; 1 fruct mediu (ex.: măr, banană) sau ½ ceaşcă fructe mici sau tăiate în bucăţi; suc de fructe = 100 ml; lapte, iaurt = ½ - ¾ ceaşcă; brânză = 30 g; carne, peşte = 30-60 g; 1-2 ouă; leguminoase (ex.: fasole uscată) fierte = 4-8 linguri. 

Mai departe, ca regulă generală, copilul preşcolar trebuie alimentat de 5 ori pe zi, respectându-se orarul fix al meselor principale şi gustărilor. El va fi învăţat să se spele pe mâini, înainte de fiecare masă, şi pe dinţi, după fiecare masă. El va mesteca bine alimentele, nu va bea apă în timpul mesei, ci numai după. Copilul va sta la masă împreună cu toată familia, învăţând de la aceştia regulile de comportare civilizată şi igienică. 

De reţinut că vârsta preşcolară este cea mai propice pentru a asimila un model de alimentaţie sănătoasă, şi, în general, un model de stil de viaţă sănătos. Iar acest model poate fi transmis cel mai bine copilului de principalele persoane prezente în viaţa lui, părinţi, bunici, educatori.

 

Şef lcr. Dr. Anamaria Cozma

Disciplina Bromatologie, Igienă, Nutriţie, Facultatea de Farmacie, 

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

Împarte Unele Idei

Ai un sfat sau o idee pentru un articol? Spune-ne mai multe ..
Trimite aici
Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru optimizarea continutului. Continuarea navigarii constituie acceptul dumneavoastra ca pagina noastra web sa poata seta fisiere de tip cookie in browserul dumneavoastra.