Sfaturi

Cele mai noi sfaturi Ethica

Depresia este o boală frecventă în rândul populaţiei şi care se întâlneşte de două ori mai des la femei decât la bărbaţi. Se estimează că un sfert din femei pot trece printr-un episod depresiv de-a lungul vieţii.

Depresia poate fi:

- uşoară până la moderată, cu simptome de apatie, lipsa poftei de mâncare, tulburări de somn, stare de anxietate, sentimente de tristeţe, stimă de sine scăzută;

- sau severă, caz în care poate afecta dramatic viaţa pacienţilor.

Nu trebuie neglijate simptomele de depresie care apar în cursul vieţii pentru că se pot agrava fără ca pacienţii să îşi dea seama.

Printre cauzele depresiei la femei enumerăm mai jos:

Cauze biologice: tulburări hormonale premenstruale, sarcina şi naşterea, schimbările hormonale ce au loc la premenopauză şi menopauză, hipotiroidismul.

Cauze de natura psihologică: stima scăzută faţă de propria persoană, abuzul fizic şi sexual.

Cauze sociale şi culturale: inegalitatea între sexe, şansele mai mici pe care le au femeile în carieră, statutul socio-economic mai scăzut decât la bărbaţi, responsabilităţile multiple pe care femeia trebuie să le îndeplinească în familie şi societate  (mamă, gospodină, soţie, angajată etc)

Cauze socio-economice: sărăcia, lipsa resurselor financiare şi materiale pentru o viaţă decentă.

Factorii de risc cei mai importanţi care pot contribui la declanşarea depresiei la femei:

Factorii genetici (istoricul familial)

Existenţa de antecedente cu episoade depresive, mai ales în adolescenţă

Pierderea părinţilor înainte de vârsta de 10 ani

Factori de stres psihosocial persistenti (şomaj, boală, membrii de familie bolnavi sau dependenţi etc.)

Utilizarea anumitor medicamente, în special cele cu un conţinut ridicat de progesteron, contraceptive orale, medicamente pentru tratamentul infertilităţii.

Simptomele de depresie la femei includ:

Stare continuă de tristeţe, câteodată inexplicabilă în discordanţă cu realitatea; anxietate, apatie, lipsa chefului de viaţă, senzaţia de deşertăciune sau inutilitate;

Pierderea plăcerii şi interesului pentru activităţi care înainte erau considerate de persoana în cauză plăcute;

Plâns excesiv, iritabilitate, sentimente de vinovăţie, lipsa de speranţă, pesimism, sentimente de neajutorare;

Tulburări de somn fie prin insomnie fie printr-o somnolenţă crescută sau lipsă de energie;

Dificultăţi de concentrare, gânduri confuze;

Gânduri de moarte şi tentative de suicid;

• Somatizarea stării psihice, constând în apariţia de dureri (de cap, gastrice, de spate) şi disfuncţionalităţi fizice care nu trec cu tratamentul normal recomandat.

Tratamentul depresiei

În cazul depresiei tratamentul va ţine cont de particularităţile pacientului şi va fi stabilit de medic. Depresia poate fi tratată medicamentos, la recomandarea medicului psihiatru, prin psihoterapie cu ajutorul unui psiholog sau printr-o combinaţie între cele două metode.

Trebuie menţionat că tratamentul medicamentos recomandat de medicul psihiatru trebuie respectat întru totul, acesta fiind de regulă un tratament complex care se poate desfăşura în mai multe etape.  Pacientul trebuie să respecte sfaturile medicului şi ale farmacistului şi în ceea ce priveşte stilul de viaţă, alimentaţia şi restricţiile impuse pentru a nu compromite tratamentul. Unele medicamente prescrise în cadrul tratamentului pot interacţiona cu alimentele, cu suplimentele alimentare sau cu alte medicamente, de aceea sfătuim toţi pacienţii care iau medicaţie antidepresivă să ceară sfatul medicului sau farmacistului ori de câte ori au nevoie.

Psihoterapia este benefică deoarece efectele acesteia se menţin şi după terminarea tratamentului medicamentos, iar metodele cognitiv-comportamentale îndrumate de psiholog pot preveni recăderile.

Sfaturi pentru ameliorarea vieţii pacienţilor:

• Modificarea stilului de viaţă: încurajarea exerciţiilor fizice regulate, evitarea singurătăţii şi izolării;

• Dietă echilibrată şi aport suficient de minerale şi vitamine, acizi graşi polinesaturaţi;

• Odihnă 8 ore pe noapte;

• Implicarea în activităţi sociale;

• Împărtăşiţi unei persoane de încredere sentimentele pe care le aveţi;

• Practicarea exerciţiilor de relaxare, yoga, respiraţie profundă, relaxare musculară, meditaţie, tehnici de vizualizare.

Ce alte tulburări emoţionale mai apar la femei?

Mania – este o stare caracterizată prin stare energetică şi de spirit crescute. Alternarea stărilor de depresie cu cele de manie se numeşte tulburare bipolară. În timpul episoadelor de manie simptomele sunt: stare de spirit anormal de ridicată, energie crescută, iritabilitate, nevoie de somn redusă, idei grandioase, gânduri rapide, asumare de riscuri, comportament social inadecvat – prea curajos sau dezinhibat. 

Sindromul premenstrual – este caracterizat prin simptome fizice şi emoţionale fluctuante de la un ciclu menstrual la altul, afectează mai mult de jumătate din femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 ani.

Tulburarea disforică premenstruală – reprezintă o formă gravă a tulburărilor premenstruale şi afectează circa 3-5% din femeile aflate la menstruaţie. Simptomele sunt resimţite sever şi pot varia de la cele fizice (cefalee, migrenă, sâni tensionaţi, sindrom pelvin – durere a ovarelor şi anexelor etc.) până la cele emoţionale foarte asemănătoare depresiei, acestea debutând cu 3 până la 10 zile înaintea menstruaţiei.

Depresia de sarcină – poate apărea la femeile însărcinate cu suport social limitat, care trăiesc singure sau au probleme fizice cu sarcina (ele sau fătul) precum şi de la alţi factori de stres. Aceasta poate creşte riscul apariţiei depresiei postnatale (după naştere).

Depresia postnatală – deşi la multe mămici poate apărea o stare de nelinişte, tristeţe, anxietate la 1-2 zile după naştere care se ameliorează în 3 săptămâni, sunt şi unele cazuri în  care se manifestă în primele 6 luni de la naştere o adevărată depresie, câteodată chiar psihoză. Aceasta reprezintă o boală şi trebuie tratată ca atare de către medicii specialişti. Se poate manifesta prin toate simptomele descrise în cazul depresiilor şi este foarte important ca mămica să beneficieze de toată susţinerea şi ajutorul pentru a putea să se îngrijească corespunzător. Tratamentul se face medicamentos şi prin psihoterapie, consultând şi medicul pediatru cu privire la continuarea sau întreruperea alăptării în cazul administrării de medicamente. Femeile, familiile şi anturajul acestora trebuie să înţeleagă că acest episod de boală nu înseamnă că îşi neglijează voit copii şi să nu se învinovăţească.

Depresia la menopauză – poate debuta cu câţiva ani înainte de menopauză şi este legată de scăderea producerii de estrogen, dar şi de alte modificări fizice şi psihice ce au loc în această perioadă. Femeile se pot confrunta cu o suită de simptome şi efecte ale menopauzei care pot face situaţia şi mai neplăcută, chiar neputându-se odihni noaptea, devenind anxioase etc. Cunoaşterea în amănunt a schimbărilor care se produc în organismul lor, prevenirea bolilor asociate menopauzei şi un stil de viaţă sănător vor reduce îngrijorările şi alte manifestări depresive.

Autor:
Farm. Marin Năsui Simona
Farmacia Anemona, Galați

 

Împarte Unele Idei

Ai un sfat sau o idee pentru un articol? Spune-ne mai multe ..
Trimite aici