De ce reuşim să ne păstrăm sănătatea fără a face nimic special? Sau de ce alteori ne îmbolnăvim „din nimic”? Răspunsurile se află în uimitoarea capacitate de apărare a organismului. 

Imunitatea (din latină immunitas = scu­tire) este însuşirea organismului vegetal, animal şi uman de a opune rezistenţă în faţă activităţii microbilor şi a substanţelor toxice. Cu alte cuvinte, capacitatea lui de a-şi păstra sănătatea şi vigurozitatea.

Imunitatea este de două feluri:

Imunitatea naturală, care este ereditară şi se manifestă prin rezistenţa la anumite boli, maladii, agenţi patogeni. Se păstrează pe tot parcursul vieţii. Animalele supe­rioare posedă o imunitate naturală faţă de ma­jo­ritatea microbilor din mediul ambiant; este prima linie de apărare împotriva infecţiilor!

Imunitatea dobândită apare în urma vaccinării preventive sau a introducerii în organism a serului curativ. Se păstrează pe o perioada de la 5 la 25 de ani. Funcţia de imunitate este asigurată de sitemul imunitar al organismului, care este format din totalitatea mecanismelor de apărare a organismelor vii faţă de agenţii patogeni.

La om aceste mecanisme sunt:

Anticorpii - sunt parte a familiei de molecule numite imunoglobuline. Ei joacă roluri diferite în organism, astfel:

  • IgG au rolul de a “îmbrăca” microbii, uşurându-le leucocitelor munca de distrugerea a acestora;
  • IgM sunt eficiente în uciderea bacteriilor;
  • IgA se găsesc în fluidele organismului, lacrimi, salivă, etc.
  • IgE cu rol în protejarea organismului de infecţiile cu paraziţi şi sunt cei care declanşează alergiile;
  • IgD rămân ataşate de limfocitele B şi au rolul de a iniţia un răspuns rapid al acestora.

Sistemul complementar - este format din 25 de proteine care lucrează împreună pentru a suplimenta forţa de distrugere a sistemului imunitar. Ele contribuie la răspunsul inflamator din prima fază a infecţiei, caracterizat de roşeaţă, căldură, tumefiere, durere şi pierdere a funcţionalităţii;

Măduva osoasă - are ca funcţiune esenţială furnizarea de leucocite sau celule albe;

Celulele albe - (sau leucocitele) sunt cele mai importante celule implicate în imunitatea organismului. Ele se împart în fagocite şi limfocite. Ambele categorii se combină şi reuşesc să neutralizeze agenţii patogeni care vin în contact cu organismul.

Rolul sistemului imunitar este acela de a identifica şi elimi-na orice agresiune internă şi externă (intelligent destruction), de a distinge perfect între ceea ce este propriu organismului şi ceea ce îi este străin şi de a acţiona în consecinţă.

Mecanismul prin care face asta este următorul: limfocitele recunosc anumite substanţe chimice de pe suprafaţa agenţilor patogeni, numite antigeni. Limfocitele B eliberează anticorpi care vizează anumiţi antigeni, paralizează agenţii patogeni şi îi marchează pentru distrugere. Limfocitele T identifică şi distrug agenţii patogeni.

Celulele cu memorie „ţin minte” antigenii. Sistemului imunitar îi sunt necesare câteva zile pentru a răspunde la un antigen nou – răspunsul primar. Respectiva persoană se poate îmbolnăvi.

Data următoare, celulele cu memorie „îşi aduc aminte” de respectivul antigen şi provoacă un răspuns rapid al limfocitelor B şi T – răspunsul secundar – care distruge invadatorii. Per­soana respectivă a devenit imună prin boală. Menţinerea unui sistem imunitar să­nătos este cheia pentru menţinerea stării gene­rale de să­nă­tate.

Fără un sistem imunitar pe deplin funcţional, organismul devine sensibil la infecţii, virusuri şi diverse boli. În mod normal, sistemul imunitar este capabil să se menţină la parametrii optimi fără ajutor, dar există unii factori, cum ar fi o dietă dezechilibrată, stres, lipsa de odihnă, care pot duce la slăbirea acestuia.

Cele mai comune manifestări ale unui sistem imunitar slăbit sunt:

  • oboseală 

  • infecţii sau boli cronice 

  • diaree

  • insomnie

  • depresie

  • probleme de piele

  • umflarea ganglionilor etc.

Este important să recunoaştem aceste semne pentru a putea stabili paşii de urmat pentru creşterea capacităţii sistemului imunitar de a apăra organismul.

Consumă fructe şi legume proaspete care conţin antioxidanţi. Aceştia neutralizează radicalii liberi produşi de gândurile şi emoţiile negative, alimentele nocive, tutun şi alcool şi care, în cazuri extreme, pot duce la cancer. Consumă de asemenea ceaiuri cu rol similar. Atenţie la suplimentele alimentare! Cele de sinteză pot să-ţi facă mai mult rău decât bine.

Fă exerciţii fizice regulate - orice an­trenament fizic care nu devine exagerat măreşte apărarea imunitară. Atunci când faci mişcare, corpul secretă endorfine, hormoni care aduc plăcerea şi înlătură stresul. Este suficient să renunţi la lift pentru a urca patru etaje pe zi ca să observi efectele. Potrivit Clinicii Cleveland, dacă mergi pe jos, la pas întins, timp de 30 minute,  ţi-ai făcut asigurarea împotriva bolilor şi asta pentru că este stimulată creşterea producţiei de limfocite T.

Odihneşte-te - în timp ce dormi, corpul secretă melatonina, un hormon care inhibă stresul. Cu două ore înainte de miezul nopţii, organismul se regenerează cel mai bine. Globulele albe, care luptă împotriva microbilor, tot atunci se repară şi se reorganizează optim. Chiar dacă încerci să recuperezi în timpul zilei orele pierdute de somn, rezultatele nu vor mai fi aceleaşi. Fă-ţi un program strict măcar pentru câteva săptămâni. Dacă ţi-e greu să adormi, fă exerciţii psihomotorii cum sunt cele de yoga, tai chi sau qi gong, care reglează capacitatea organismului de a se odihni şi regenera.

Relaxează-te - stresul este o parte inevitabilă a vieţii, dar asta nu înseamnă că sănătatea ta trebuie să aibă de suferit. Stresul social este mai dăunător decât ai putea crede. Un studiu efectuat la Harvard, pe două grupe de şobolani, unii supuşi la stres fizic accentuat (care au fost privaţi de hrană şi apă pentru perioade lungi de timp) alţii la stres social (în cuşca lor a fost introdus un şobolan agresiv) a arătat că şobolanii cu stres social au fost de două ori mai susceptibili să se îmbolnăvească decât  şobolanii cu stres fizic accentuat. 
Fă-ţi timp în fiecare zi pentru a te relaxa; 20 de minute de mers pe jos alături de animalul de companie sau 30 de minute yoga pot face diferenţa.

Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru optimizarea continutului. Continuarea navigarii constituie acceptul dumneavoastra ca pagina noastra web sa poata seta fisiere de tip cookie in browserul dumneavoastra.
Informatii Accept Refuz