Sfaturi

Cele mai noi sfaturi Ethica
  • Nu există nicio altă metodă de prevenţie mai eficientă şi rentabilă decât imunizarea cu ajutorul vaccinurilor?

Comunitatea internațională susţine şi subliniază mereu valoarea vaccinurilor și a imunizării pentru a preveni și a controla un număr mare de boli infecțioase și a unor boli cronice cauzate de agenți infecțioși.

  • Imunizarea previne în prezent între 2-3 milioane de decese în fiecare an?

Imunizarea previne decese în fiecare an în toate grupele de vârstă, prin prevenirea difteriei, tetanusului, tusei convulsive sau rujeolei. Alte 1,5 milioane de decese ar putea fi evitate dacă ar exista o acoperire globală mai bună a vaccinărilor.

  • Au fost înregistrate progrese importante în cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor?

De exemplu, un nou vaccin împotriva febrei dengue a fost autorizat în mai multe țări, iar primul vaccin pentru protejarea copiilor împotriva malariei a fost demarat în trei țări africane în 2018.

iatrogenia = orice patologie sau eveniment indezirabil indus de o intervenţie în cadrul sistemului de sănătate, fie ambulatoriu, fie în spital, de către orice persoană implicată în actul medical, de la medic la infirmieră, kinetoterapeut, fizioterapeut sau psihoterapeut, farmacist,  până la bolnavul însuşi (prin nesupraveghere).

Iatrogenia este catalogată ca a patra cauză de mortalitate, după bolile cardio-vasculare, cancer şi bolile cerebro-vasculare. Ce este această „maladie” aproape necunoscută pacienților obișnuiți?

Orice acțiune este însoțită de riscuri, iar practica medicală nu face excepție de la această regulă. Odată cu instituirea oricărui tratament medical apare și riscul terapeutic. Extrapolând, putem spune că orice nouă terapie poate naște o nouă patologie. În plus, cu cât medicina este mai invazivă, iar arsenalul diagnostic şi terapeutic mai bogat, mai diversificat şi mai performant, cu atât patologia iatrogenă (o îmbolnăvire cauzată de tratamentul medical) peste şi ea din ce în ce mai diversificată, mai complexă.

Pe de o parte, medicamentele au menirea de a îmbunătăţi sau reda starea de sănătate a pacienţilor. Pe de altă parte, acestea pot prezenta reacţii adverse, efecte nedorite asupra organismului, sau pot interacţiona cu alte medicamente şi/sau alimente/suplimente alimentare administrate concomitent şi astfel pot conduce din nou la efecte nedorite sau la ineficienţa tratamentului.

Reacțiile adverse (RA) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică și conduc la complicații frecvente și importante ale terapiei medicamentoase, inclusiv la copii. 

În fiecare an, cel puțin un copil din 500 experimentează o reacţie adversă, iar în timpul spitalizării un copil din 10 manifestă una. Este imposibilă prevenirea tuturor acestora, însă sunt absolut necesare încercările și măsurile de minimizare a toxicității medicamentelor.

Tipuri de reacţii adverse la copii

La copii, majoritatea RA se observă la nivelul pielii (erupții cutanate) și la ni­vel digestiv (diaree, greață și vomă), însă pot apărea și reacții la nivelul sistemului nervos central sau reacții sistemice. Antibioticele sunt medicamentele cel mai frecvent relaționate cu RA în cazul copiilor și pot cauza manifestări precum greață, vomă, diaree și erupții cutanate (vezi Tabel I). Studiile publicate până în prezent au arătat că antibioticele sunt responsabile de 3.5% până la 66.6% dintre cazurile de RA ce conduc la spitalizare, de 8.6% până la 100% dintre RA care apar în timpul spitalizării și de 17% până la 78% dintre RA ce apar în ambulator. Antibioticele sunt urmate de antiepileptice, acestea fiind asociate cel mai frecvent cu ataxie (incapacitatea de a coordona mişcările musculare), erupții cutanate și somnolență. Urmează antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)(cel mai des folosit la copii fiind ibuprofenul), asociate cu reacții cutanate, hematurie (urina conţine sânge), hipersudorație (transpiraţie excesivă), somnolență, dureri abdominale, agresivitate și vomă.

Uneori reacţiile adverse ale medicamentelor pot fi confundate cu reacţii alergice. Citiţi un articol care trece în revistă caracteristicile reacţiilor alergice şi principalele tipuri de efecte adverse ce pot fi confundate cu acestea. 

Reacţiile alergice se caracterizează printr-un răspuns imun exagerat (hi­per­sensibilitate) la anumiţi factori (alergeni), care în mod normal au un efect redus asupra majorităţii oamenilor. Aceşti alergeni pot fi praf, polen, păr de câine, anu­mite alimente etc.
Reacțiile de hipersensibilitate se produc în două etape:

  1. etapa sensibilizantă, contactul cu alergenul
  2. după expunerea ulterioară la alergen, când apare manifestarea clinică.

La nivel global se observă o creștere a prevalenţei bolilor alergice şi a astmului. Copiii şi adulţii tineri sunt cei mai afectaţi și prezintă simptome mai severe. Peste 25% din populația Europei suferă de rini­tă alergică, 20% de astm bronşic şi 15% de alergii la nivelul pielii. Deşi severitatea simptomelor afectează activitatea zilnică și scade calitatea vieţii pacienţilor, un studiu a arătat că doar 18% dintre pacienţi au fost la medic în ultimii doi ani.

În ultimii ani, în urma colectării unor date suplimentare despre reacțiile adverse ale medicamentelor, date colec­tate adesea din raportările de reacții adverse trimise de către profesioniștii din domeniul sănătății și de către pacienți, autoritățile competente au emis recomandări pentru modificarea modului de utilizare a unor medicamente, în scopul prevenirii apariției reacțiilor adverse. În cele ce urmează vă prezentăm câteva dintre aceste noi recomandări de prescriere și utilizare.

Împarte Unele Idei

Ai un sfat sau o idee pentru un articol? Spune-ne mai multe ..
Trimite aici
Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru optimizarea continutului. Continuarea navigarii constituie acceptul dumneavoastra ca pagina noastra web sa poata seta fisiere de tip cookie in browserul dumneavoastra.
Informatii Accept Refuz