Sfaturi

Cele mai noi sfaturi Ethica

Manifestările clasice ale deficitului sever de vitamina D sunt, la copii, rahitismul, și la adulți, osteomalacia.    

Spectrul acestor afecţiuni este de un deosebit interes, deoarece studiile observaționale au arătat că insuficiența de vitamina D se întâlnește frecvent în regiunile nordice ale lumii, chiar și în țările industrializate.
În Europa, creșterea continuă a prevalenței afecțiunilor datorate deficitului de vitamina D se reflectă în sutele de cazuri de copii tratați anual pentru rahitism.
Însă ei nu reprezintă decât o mică parte din totalul europenilor care au un status sub optimal al vitaminei D.  De exemplu, un sondaj efectuat de curând în Marea Britanie a arătat că peste 50% din popu­lația adultă are un nivel insuficient de vitamina D și că 16% prezintă deficite severe în timpul iernii și al primăverii. A fost evidențiată și o repartizare diferențiată a prevalenței respectivului deficit pe teritoriul țării, nivelurile cele mai ridicate fiind înregistrate în regiunile nordice: Scoția, nordul Angliei și Irlanda de Nord. Cel mai pregnant risc de hipovitaminoză D îl au persoanele cu pielea pigmentată, vârstnicii, oamenii obezi, cei cu malabsorbţie, cu intestin scurt, cu boli hepatice și renale ca și cei care urmează tratament cu anticonvulsivante, rifampicina sau cu medicamente antiretrovirale active.

În articolul de față vom discuta diagnosticul și managementul insuficienței de vitamina D şi deficitul acesteia, la copii și la adulți, conform dovezilor furnizate de studiile descriptive și observaționale, de cele randomizate și de metaanalize.

Pentru a înțelege care este influența dietei de zi cu zi asupra imunității noastre, este îndeajuns să privim în natură, care ne oferă un sistem perfect de resurse pentru a ne apăra. 

Natura ne pune la dispoziție alimentele în funcție de anotimp, furnizându-ne alimente pline de susținători pentru imunitate la sfârșitul verii și toamna, având grijă să ne pregătească pentru iarnă, când răcelile și gripa sunt la apogeu. De asemenea, alimentele verzi care se găsesc în natură odată cu venirea primăverii fortifică și revitaminizează organismul, după perioada de iarnă în care acesta și-a făcut diverse depozite, care nu îi mai sunt trebuincioase odată cu venirea sezonului cald. 

Dezechilibrele au apărut odată ce omul modern a început să ignore acest sistem pus la punct cu atâta grijă de natură. Alimentele de sezon sunt disponibile acum tot anul și pot fi depozitate foarte mult timp, încât ajung să fie extrem de sărace în nutrienți. Deseori, procesarea industrială a alimentelor le îndepărtează atât de mult din conținutul lor nutritiv inițial, încât nicio gărgăriță care se respectă nu ar vrea să se hrănească cu unele alimente care se găsesc de cumpărat pe rafturile maga­zinelor moderne. Din păcate, majoritatea adaosurilor din alimentele procesate are rolul de a spori perioada de garanție sau de a le îmbogăți aspectul și nu de a potența valoarea nutritivă. 

Alimentele oferă elementele constitutive ale propriului nostru organism. Astfel, alimentele ne afectează dispoziția, capa­citatea de a face mișcare, de a ne relaxa și de a dormi. Ne afectează hormonii, pielea, sângele, oasele, mușchii și toate organele. În definitiv, ceea ce consumăm ne afectea­ză rezistența propriului organism față de agenții patogeni care ne amenință corpul. De aceea, este impor­tant să includem în alimentația zilnică nutrienții care au capacitatea de a ne susține și chiar de a ne spori sistemul imunitar. 

De ce reuşim să ne păstrăm sănătatea fără a face nimic special? Sau de ce alteori ne îmbolnăvim „din nimic”? Răspunsurile se află în uimitoarea capacitate de apărare a organismului. 

Imunitatea (din latină immunitas = scu­tire) este însuşirea organismului vegetal, animal şi uman de a opune rezistenţă în faţă activităţii microbilor şi a substanţelor toxice. Cu alte cuvinte, capacitatea lui de a-şi păstra sănătatea şi vigurozitatea.

Imunitatea este de două feluri:

Imunitatea naturală, care este ereditară şi se manifestă prin rezistenţa la anumite boli, maladii, agenţi patogeni. Se păstrează pe tot parcursul vieţii. Animalele supe­rioare posedă o imunitate naturală faţă de ma­jo­ritatea microbilor din mediul ambiant; este prima linie de apărare împotriva infecţiilor!

Imunitatea dobândită apare în urma vaccinării preventive sau a introducerii în organism a serului curativ. Se păstrează pe o perioada de la 5 la 25 de ani. Funcţia de imunitate este asigurată de sitemul imunitar al organismului, care este format din totalitatea mecanismelor de apărare a organismelor vii faţă de agenţii patogeni.

Alături de antigenele virale sau bacteriene, vaccinurile conțin și cantități reduse de alte ingrediente precum conservanți, stabilizatori și adjuvanți. Conservanții previn contaminarea, stabilizatorii asigură păstrarea proprie­tăților vaccinului în timpul transportului și depozitării, iar adjuvanții contribuie la obținerea unui răspuns imunologic adecvat. Astfel, un adjuvant este un component din formularea unui vaccin care contribuie la intensificarea răspunsului imun al organismului unui pacient la antigenul viral sau bacterian. 

Unele vaccinuri pe bază de microorganisme atenuate sau inactivate conțin din start adjuvanți naturali care ajută organismul să elaboreze un răspuns imun puternic. Însă majoritatea vaccinurilor utilizate în prezent conțin fragmente ale virusurilor sau bacteriilor, iar pentru a obține un răspuns imun suficient de puternic necesar protejării pacientului de microorganis­mul împotriva căruia este vaccinat, se adaugă adjuvanți.

Bolile autoimune sunt un grup de boli heterogene care apar ca rezultat în urma pierderii propriilor antigene și necesită atenție deosebită, pe lângă un tratament medicamentos specific imunosupresor, care prin natura lui crește riscul infecțios. În timp ce etiopatogeneza rămâne necunoscută, a fost sugerat faptul că diferiții factori de mediu ar avea un rol în autoimunitate, inclusiv infecțiile, nivelul scăzut de vitamina D, radiațiile UV și melatonina. Acești factori posedă variații sezoniere care pot in­flu­ența dezvoltarea, se­­­­­­­­­­­­­veritatea sau progresia bolii. De exemplu, nivelul de vitamina D, care atinge un minim în timpul iernii și la începutul primăverii, este corelat cu creșterea activității, severității și de asemenea cu rata de recidivă în cazul câtorva boli autoimune și anume, scleroza multiplă (SM), lupusul eritematos sistemic (LES), psoriazisul sau poliartrita reumatoidă (AR). Acțiunile imunomodulatorii ale secreției melatoninei ameliorează severitatea câtorva boli autoimune, inclusiv SM și LES. Nivelul de melatonină este cel mai scăzut în timpul primăverii, descoperire care corelează cu ratele crescute de exacerbare a SM. De asemenea, infecțiile pot exacerba o boală autoimună prin eliberarea de citokine pro-inflamatorii și prin imitarea antigenelor umane. Tipa­rele sezoniere ale stărilor infecțioase sunt corelate cu izbucnirea și cu exacerbarea bolilor autoimune, astfel vaccinarea împotriva gripei, meningitei, hepatitei A sau B și altele, poate scădea rata complicațiilor la acești pacienți. Din păcate, trata­mentul acestor boli nu permite administrarea oricărui vaccin, oricând, deoarece unele își pot pierde eficacitatea la o administrare concomitentă cu agenții biolo­gici folosiți, (de exemplu în tratamentul bolilor inflamatorii autoimune), iar altele pot chiar să agraveze boala.

Vaccinarea antigripală stimulează sistemul imunitar și conduce la producerea de anticorpi care vor proteja organismul. 

Gripa este o infecție virală acută a tractului respirator superior cu răspândire rapidă, care repre­zintă o cauză importantă de spitalizare și morta­litate. Microorganismele implicate în producerea şi transmiterea gripei sunt virusul gripal, serotipurile A, B și C (dintre care serotipul A este cel mai frecvent și cel mai periculos). 

Aceasta poate avea o serie de complicaţii serioase: bronșită, otită medie (în special la copii), sinuzită sau pneumonie secundară datorată suprainfectării bacte­riene. Gripa nu se tratează propriu-zis, ci se încearcă ameliorarea simptomatologiei.  Se recomandă repaos şi tratament antitermic, numai în cazurile de suprainfectare bacteriană fiind indicată administrarea antibioticelor. 

Împarte Unele Idei

Ai un sfat sau o idee pentru un articol? Spune-ne mai multe ..
Trimite aici