Sfaturi
- Detalii
- Scris de Farmacist clinician Ruxandra Panaitescu
Diabetul zaharat (DZ) este o boală cu evoluție cronică care face ca organismul să nu poată folosi glucidele din alimentație. Diabetul apare atuni cand când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o folosește cum trebuie. Glucoza este principala sursă de energie a organismului, dar pentru a putea fi utilizată, ea trebuie să pătrundă în celule. Pătrunderea glucozei în celule se face cu ajutorul insulinei, hormone secretat de pancreas. La persoanele cu diabet, glucoza în loc să fie folosită ca substanță nutritive de către celule, rămâne în sânge (glicemie) și poate fi eliminate prin urină (glicozurie).
Există mai multe tipuri de diabet, două sunt mai cunoscute:
Diabet zaharat de tip 1, juvenil sau insulino-dependent, care apare la copii sau tineri; este cosiderat o boală autoimună, în care sistemul imun atacă celulele producătoare de insulin din pancreas și acesta nu mai poate produce suficientă insulină; acești pacienți au nevoie de injecții cu insulină pe tot parcursul vieții.
- Detalii
- Scris de Nutriționist Iasmina Voicu
La nivel global, măsurarea ponderii adulților cu un Indice de Masă Corporală egal sau mai mare cu 25 kg/m2 a relevat o creștere a ratei combinate de supraponderalitate și obezitate între anii 1980 și 2013 de 27,7% în cazul adulților și respectiv 47% în cazul copiilor. Aceste creșteri au fost asociate cu o serie de factori, dintre care cei mai importanți fiind creșterea aportului de calorii în dieta zilnică, schimbări în compoziția dietelor, reducerea nivelului activității fizice și schimbări în microbiomul intestinal.
Efectele supraponderalității și obezității asupra sănătății umane au fost de-a lungul timpului dezbătute îndelung. Studiile realizate pe eșantioane mari au demonstrat în mod consistent că odată cu creșterea Indicelui de Masă Corporală peste un nivel de 23 kg/m2, riscurile asociate sunt apariția bolilor cardiovasculare, apariția unor forme de cancer (Renehan și colab., 2008), diabet, osteoartrită și boli renale cronice (Whitlock și colab., 2009).
- Detalii
- Scris de Conf.Univ. Dr. medic Floarea Damaschin
Alături de aer, apă și mișcare, alimentul este considerat ca fiind factor condițional al vieţii. Omul a primit recomandări privind hrănirea şi postirea de la „Facere” prin Creatorul său. Pentru că nu le-a respectat, pentru că nu le respectăm, pentru că avem pofte greu de controlat, pentru că piaţa alimentului este generoasă şi amăgitoare în aceeaşi măsură - ne este necesară cultivarea atenţiei faţă de aliment întrucât între normalitate, nevoie şi obsesie diferenţa este capitală şi din ea decurg efecte nebănuite.
Vreau să cred că mare parte a cercetătorilor din industria alimentară au dorit binele semenilor atunci când au:
- lărgit numărul produselor bogate în zahăr şi grăsimi;
- introdus produse chimice în aliment schimbându-i compoziţia naturală;
- orgoleptizat produsul alimentar carenţat nutritiv conferindu-i aspect comestibil;
- dezvoltat alimentul finit - disponibil consumului imediat aproape oriunde şi în orice timp, stimulând pofta şi consumul etc.
Vreau să cred că lucrători din media, indiferent de nivel, au dorit binele semenilor când au făcut şi când fac publicitate:
- folosind copiii sau familia în promovarea unor alimente nesănătoase, unor stiluri de hrănire cu efecte mai mult decât discutabile;
- produselor dubioase sau chiar lipsite de securitate sanitară;
- unor regimuri alimentare cu efecte patologice;
- unor mesaje generatoare de confuzii, de cultivare a unor atitudini patogene (ex: „consumaţi 2 litri de lichid pe zi, consumaţi doar alimente sănătoase, slăbiţi garantat 7 kg într-o săptămână dacă mâncaţi... etc.).
- Detalii
- Scris de Dr. Monica Spînu - Medic specialist Medicină de familie - www.gemoterapie.ro
Dislipidemia poate avea cauză genetică, dar în principal este secundară altor afecțiuni (obezitate, diabet zaharat, patologie tiroidiană, renală, hepatică, sindrom Cushing, consum de alcool, diete bogate în grăsimi saturate, unele medicamente, stresul, anxietatea, etc).
Alterarea metabolismului grăsimilor se evidențiază prin modificarea valorilor colesterolului (LDL, HDL) și trigliceridelor.
Colesterolul provine din două surse: sursa proprie, produs de organism (în principal produs de ficat, dar orice celulă este capabilă să-l sintetizeze; și în cazul celei mai stricte diete vegetariene organismul își poate produce necesarul de colesterol); sursa externă (aportul alimentar). În mod normal, producția endogenă asigură 70% din necesarul de colesterol, iar aportul prin dietă trebuie să fie de maxim 30% (200-250 mg/zi).
Colesterolul are roluri cheie în homeostazia organismului: intră în compoziția tuturor membranelor celulare. Sub influența lui se sintetizează anumiți hormoni, intră în compoziția bilei (rol în emulsionarea/digestia grăsimilor și a unor vitamine din organism urmată de absorbția lor), este precursor al vitaminei D3 - depozitat sub tegument, sub acțiunea razelor UV se transformă în vit. D3 - are rolul de a limita pierderile de lichide prin transpirație, este precursor al mielinei care învelește și protejează fibrele nervoase, etc.
- Detalii
- Scris de Nutriționist Iasmina Voicu
Subiectul sănătății umane este inimaginabil de cuprinzător, iar interacțiunile organismului nostru cu ceea ce ne inconjoară sunt atât de complexe, încât cu greu pot fi deslușite. Cu toate aceste, reprezintă o certitudine faptul că sănătatea umană constă în interacțiunea unor variabile ce includ, printre altele:
- structura noastră genetică,
- mediul,
- încărcătura toxică,
- acumularea stresului,
- alimentația,
- starea emotoțională,
- expunerea la microbi,
- nivelul condiției noastre fizice.
- Detalii
- Scris de Farmacist clinician Sándor Szabó
Boala Alzheimer este o formă de demenţă progresivă care afectează cogniţia, comportamentul şi statusul funcţional. Până la 80% din demeneţe este cauzată de boala Alzheimer.